Frica, teama si fiecare

Omului, nu i-a fost frica niciodata (dupa cum vad eu lucrurile) de propria persoana; frica i-a fost cu siguranta, de ceea ce spun cei din jur. De judecata mediului. Astfel, de-a lungul timpului, mai mult sau mai putin si-a creat propriile limite, fara a gandi ca prin aceste limite, isi ingusteaza orizonturile, isi taie oportunitatile de la sute la cateva ce pot fi numarate pe degete.
Ceea ce este de-a dreptul frapant este faptul ca, dupa ce ca si-a creeat aceste limite, daca vine cineva din exterior si ii spune “Nenica, vezi ca ai gandit bine atunci!”, acest “cineva” are marea surpriza sa primeasca raspunsul:” Ba nu ma, am gresit cu desavarsire”, aceasta replica desigur nefiind una gandita in totalitate. Barierele astea ar trebui inlaturate la un moment dat, totusi cand ele sunt eliminate, este prea tarziu pentru a mai schimba ceva, sau pentru a mai face ceva.
Ca sa-mi ating punctul de vedere, intreb oarecum sigur de raspuns, de ce? De ce ne limitam? De ce ne intereseaza ceea ce gandesc cei din jur, notiunea de “normal ” a mea nu a fost, nu este si nu va fi in veci pe aceeasi lungime de unda cu notiunea de “normal” a vecinului de la etajul 9, sau poate ca a fost, este si va fi. Totusi nu asta e relevant. De ce se asteapta clar un raspuns la intrebarea “Cand vei deveni un om normal?” sau la interogatia “Cand vei intra in normalitate?” cand raspunsul este destul de simplu si destul de concis? Raspunsul ar fi: niciodata, doar d-aia suntem diferiti. De ce trebuie sa apartin de notiunea normalului din viziunea ta, stimate cetatean? De ce trebuie sa imi ating scopul prin metodele impuse de tine si nu in ultimul rand cine naiba te pune pe tine sa-mi contesti mie metodele?
Care ar fi lucrurile de care ne este cu adevarat frica? Singuratate? Sa fim seriosi, toti spun asta, dar prietenii sunt mereu alaturi. Vine intrebarea: “Si daca nu-mi pot face prieteni?” Prieteni isi face oricine, atat falsi cat si veritabili, atentia avand un rolul important la fel ca si perceptia in aceasta situatie. Ok, toata lumea isi face prieteni falsi dar si adevarati, important e sa-i depistam pe aia falsi si, dupa caz, sa avem grija ce aud; dupa cum mai spun colegi de-ai mei: “fata, sa stii ca nu e pacat ceea ce bagi in gura, pacat este de ceea ce scoti pe gura.”
Asadar, tu, ce vrei? Vrei sa fii condus de opiniile lor, sau de propria minte? Intr-adevar, vei avea greseli cu nemiluita, dar din greseli invatam, iar eu unul prefer sa invat din greseli caci, daca am trecut peste stiu ca nu ma voi intoarce. Oricat mi-ar placea istoria, trebuie sa admit cu o oarecare dezamagire ca nu mai poate fi vorba de acum incolo de o intoarcere in trecut, de o respectare a adevaratelor valori, de oameni carora sa li se rupa de politica. De ce? Pai e simplu…totul e politica, acum si, se incearca o stergere a trecutului prin replici de genul : “nu exista trecut, ci doar prezent”, “traieste momentul, clipa, nu gandi la altceva”. Culmea este ca efectele sunt imediate in mare parte, fiecare gandind in sinea lui:” Hmm ia sa vad cum e sa traiesc clipa ma…” si apoi acest lucru intra in subconstient si tot asa fiecare o pateste si dupa bum! Avem o natie de “traieste clipa” O natie de “Am intrat pe strada Virtutii si am dat de cea a Tariei”(pe principiul sa avem virtute, ce bea si ce fute) cam tot “a trai clipa” inseamna dar la un alt nivel.
Eu, iti/va si de ce nu imi transmit pe aceasta cale un soi de protest impotriva superficialismului din randul tinerilor si iti/va/imi spun ca ar fi cazul sa iei/luam/iau masuri cat mai curand.

TU CE AI DE GAND SA FACI CU TINE? FII TU, NU CEEA CE TE VOR ACEIA DIN JURUL TAU, SIMTE-TE LIBER CACI ASA TE-AI NASCUT, NU FI CONSTRANS DE NIMIC SI NICI MACAR DE LEGI CACI ELE AU FOST FACUTE DE ALTI OAMENI, PENTRU A LIMITA OAMENI CA TINE, CU O MINTE MAI DESCHISA! NU TE ADAPTA SI NU INTRA IN RANDURILE MAJORITATII, DEMONSTREAZA CA TU ESTI MAI BUN! DEMONSTREAZA CA TU STAI PRECUM MORILE NEMISCAT, INDIFERENT DE ACEL “DON QUIJOTE” CARE VREA SA TE “MISTE”! AI INCREDERE IN TINE! CEEA CE VREI SA FII TU, ACELA ESTI!

Radu